Ciuma iustiniana
Ciuma lui Iustinian a fost o pandemie care a afectat Imperiul Bizantin, incluzand capitala sa,
Constantinopol, intre anii 541 si 542 D.H.. Se crede ca a fost o pandemie de ciuma bubonica, boala care a stat la baza sau a contribuit la Moartea Neagra din secolul al XIV-lea. Impactul sau asupra mediului socio-cultural poate fi comparat cu cel din vremea Mortii Negre. Boala avea sa se intoarca pana in anul 750 D.H. odata cu fiecare generatie, schimband astfel cursul istoriei europene. Ciuma a fost denumita „Ciuma lui Iustinian", dupa numele marelui conducator al Imperiului Roman de Rasarit, Iustinian I, care la randul lui a suferit de aceasta boala.
Cercetatorii moderni cred ca ciuma ar fi omorat 5000 de persoane pe zi in Constantinopol, in zilele de varf ale bolii. In cele din urma, 40% dintre locuitorii orasului au fost rapusi de pandemie.
Constantinopol, intre anii 541 si 542 D.H.. Se crede ca a fost o pandemie de ciuma bubonica, boala care a stat la baza sau a contribuit la Moartea Neagra din secolul al XIV-lea. Impactul sau asupra mediului socio-cultural poate fi comparat cu cel din vremea Mortii Negre. Boala avea sa se intoarca pana in anul 750 D.H. odata cu fiecare generatie, schimband astfel cursul istoriei europene. Ciuma a fost denumita „Ciuma lui Iustinian", dupa numele marelui conducator al Imperiului Roman de Rasarit, Iustinian I, care la randul lui a suferit de aceasta boala.
Cercetatorii moderni cred ca ciuma ar fi omorat 5000 de persoane pe zi in Constantinopol, in zilele de varf ale bolii. In cele din urma, 40% dintre locuitorii orasului au fost rapusi de pandemie.